clasa a X-a · Tablouri bidimensionale · lecția 9
Matrice pătratice: diagonale, zone, simetrii și generări de matrice
60 mintoate profilurile
Înainte de lecția asta: X.8 Tablouri bidimensionale (matrice): declarare, parcurgere pe linii și coloane
Ce vei ști după lecție
- Recunoști elementele de pe diagonala principală și cea secundară (i = j, i + j = n + 1).
- Delimitezi cele 4 zone determinate de diagonale (N, S, E, V) cu inegalități.
- Verifici simetria față de diagonală și construiești transpusa.
- Construiești o matrice după o regulă dată (exercițiul de Bac II.3).
- Parcurgi matricea pe chenare, în spirală sau „șerpuit”.
Lecția are și o fișă de lucru, de rezolvat după ce o citești. Mergi la fișă ↓
Clasa a X-aLecția 9 din 13 · mai sunt 4Urmează: X.10 · Șiruri de caractere (1): char[], citire, parcurgere, litere și cifreVezi toate lecțiile
Cuprins
- Matricea pătratică și cele două diagonale
- Zonele determinate de diagonale
- Simetrie și transpusă
- Generări de matrice (Bac II.3)
- Parcurgeri speciale: șerpuit și spirală
- Greșeli frecvente
- La BAC
- Exersează pe hârtie
- Mai departe (pentru cine vrea mai mult)
- Rezumat
- Fișa de lucru
- Probleme de lucru
- Temă
- Pentru cei care vor mai mult
- Grile din subiectele de BAC
- Citește și exersează în plus
- Răspunsuri
Fișiere PDF și de lucru
- Lecția în PDF
versiunea de printat
- Fișa de lucru: Matrice
6 pagini · 120 min
1. Matricea pătratică și cele două diagonale
O matrice cu n linii și n coloane se numește pătratică. Ea are două diagonale importante.
- diagonala principală:
i == j(de sus-stânga la jos-dreapta); - diagonala secundară:
i + j == n + 1(de sus-dreapta la jos-stânga), pentru indici de la 1. Dacă indicii pornesc de la 0, devinei + j == n − 1.
De ce așa?
De ce n + 1? Pe diagonala secundară, când linia crește cu 1, coloana scade cu 1, deci suma i + j rămâne constantă. Primul element al ei este (1, n) și 1 + n = n + 1. Verifică și pe ultimul: (n, 1) dă tot n + 1.
Pentru sumele celor două diagonale ajunge o singură buclă, cu n pași, nu două imbricate cu n²:
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
cin >> a[i][j];
int sp = 0, ss = 0;
for (int i = 1; i <= n; i++)
{
sp += a[i][i]; // diagonala principală
ss += a[i][n - i + 1]; // coloana lui i pe diagonala secundară
}
cout << sp << ' ' << ss;
return 0;
}De ce așa?
De ce n - i + 1 ca indice de coloană? Din i + j = n + 1 rezultă j = n + 1 − i. Alegem linia i, iar formula ne dă coloana pe care se află elementul diagonalei.
Urmărire (matricea 1 2 3 / 4 5 6 / 7 8 9, n = 3):
| i | a[i][i] |
a[i][n−i+1] |
sp | ss |
|---|---|---|---|---|
| (început) | 0 | 0 | ||
| 1 | a[1][1] = 1 |
a[1][3] = 3 |
1 | 3 |
| 2 | a[2][2] = 5 |
a[2][2] = 5 |
6 | 8 |
| 3 | a[3][3] = 9 |
a[3][1] = 7 |
15 | 15 |
Elementul din centru (la n impar) aparține ambelor diagonale și este numărat în ambele sume.
Intrare / ieșire
| Intrare | Ieșire |
|---|---|
31 2 34 5 67 8 9 |
15 15 |
21 23 4 |
5 5 |
2. Zonele determinate de diagonale
Cele două diagonale împart matricea în 4 zone: Nord, Sud, Vest, Est.
| Zonă | Condiție (indici de la 1) |
|---|---|
| deasupra diag. principale | i < j |
| sub diag. principală | i > j |
| deasupra diag. secundare | i + j < n + 1 |
| sub diag. secundare | i + j > n + 1 |
| Nord | i < j && i + j < n + 1 |
| Sud | i > j && i + j > n + 1 |
| Vest | i > j && i + j < n + 1 |
| Est | i < j && i + j > n + 1 |
De ce așa?
De ce se combină două condiții? O zonă este „între” două diagonale: de partea unei diagonale și de partea celeilalte. De exemplu Nordul este deasupra principalei (i < j) și deasupra secundarei (i + j < n + 1).
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
cin >> a[i][j];
int N = 0, S = 0, V = 0, E = 0;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
{
if (i < j && i + j < n + 1) N += a[i][j];
if (i > j && i + j > n + 1) S += a[i][j];
if (i > j && i + j < n + 1) V += a[i][j];
if (i < j && i + j > n + 1) E += a[i][j];
}
cout << N << ' ' << S << ' ' << V << ' ' << E;
return 0;
}La n = 3: Nord = a[1][2] = 2, Sud = a[3][2] = 8, Vest = a[2][1] = 4, Est = a[2][3] = 6; elementele de pe diagonale nu aparțin niciunei zone.
Sfat
La grile cu „care este condiția…?” desenează o matrice 4×4 sau 5×5 și încearcă formula pe 2–3 elemente alese de tine, unul din fiecare zonă.
3. Simetrie și transpusă
- Matricea e simetrică față de diagonala principală dacă
a[i][j] == a[j][i]pentru toții, j. - Transpusa are
t[i][j] = a[j][i]: liniile devin coloane.
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
cin >> a[i][j];
bool sim = true;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = i + 1; j <= n; j++) // doar deasupra diagonalei
if (a[i][j] != a[j][i]) sim = false;
cout << (sim ? "DA" : "NU");
return 0;
}De ce așa?
De ce j pornește de la i + 1? Condiția a[i][j] == a[j][i] pentru perechea (i, j) este aceeași cu cea pentru (j, i). Verificăm fiecare pereche o singură dată (n(n−1)/2 perechi) și sărim diagonala, unde a[i][i] == a[i][i] e mereu adevărat.
4. Generări de matrice (Bac II.3)
Cerința tipică: „Scrieți un program care construiește în memorie tabloul cu proprietatea… și îl afișează.” Strategia:
- scrie pe hârtie matricea din exemplu;
- caută o formulă pentru
a[i][j]în funcție dei,j(șin), eventual pe zone; - umple matricea cu două bucle și verifică formula pe 2–3 celule.
Exemplul 1: o formulă simplă. Matricea din prima figură: a[i][j] = i + j − 1.
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
a[i][j] = i + j - 1;
for (int i = 1; i <= n; i++)
{
for (int j = 1; j <= n; j++) cout << a[i][j] << ' ';
cout << '\n';
}
return 0;
}Exemplul 2: pe zone. Diagonala principală 0, deasupra ei 1, dedesubt 2:
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
if (i == j) a[i][j] = 0;
else if (i < j) a[i][j] = 1;
else a[i][j] = 2;
for (int i = 1; i <= n; i++)
{
for (int j = 1; j <= n; j++) cout << a[i][j] << ' ';
cout << '\n';
}
return 0;
}Exemplul 3: chenare concentrice (marginea 1, apoi 2, …): valoarea este distanța până la cea mai apropiată margine, deci
a[i][j] = min(min(i, j), min(n − i + 1, n − j + 1)).
#include <iostream>
#include <algorithm>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
a[i][j] = min(min(i, j), min(n - i + 1, n - j + 1));
for (int i = 1; i <= n; i++)
{
for (int j = 1; j <= n; j++) cout << a[i][j] << ' ';
cout << '\n';
}
return 0;
}De ce așa?
De ce min din patru valori? i − 1 este distanța până la marginea de sus, n − i până la cea de jos, j − 1 și n − j până la stânga și dreapta. Chenarul în care se află celula este distanța minimă + 1, adică exact min(i, j, n − i + 1, n − j + 1).
Exemplul 4: din vecini. Dacă prima linie și prima coloană sunt 1 și restul se calculează din celulele deja umplute, a[i][j] = a[i−1][j] + a[i][j−1]:
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
if (i == 1 || j == 1) a[i][j] = 1;
else a[i][j] = a[i - 1][j] + a[i][j - 1];
for (int i = 1; i <= n; i++)
{
for (int j = 1; j <= n; j++) cout << a[i][j] << ' ';
cout << '\n';
}
return 0;
}De ce așa?
De ce funcționează? Parcurgem liniile de sus în jos și coloanele de la stânga la dreapta, deci când ajungem la (i, j), celulele (i−1, j) și (i, j−1) au fost deja calculate.
Urmărire (a[3][3] din exemplul 4): a[3][3] = a[2][3] + a[3][2] = 3 + 3 = 6.
5. Parcurgeri speciale: șerpuit și spirală
Șerpuit: liniile impare de la stânga la dreapta, cele pare invers.
for (int i = 1; i <= n; i++)
if (i % 2 == 1) for (int j = 1; j <= n; j++) cout << a[i][j] << ' ';
else for (int j = n; j >= 1; j--) cout << a[i][j] << ' ';Spirală: chenar cu chenar, în patru mișcări (sus →, dreapta ↓, jos ←, stânga ↑).
#include <iostream>
using namespace std;
int a[101][101], n;
int main()
{
cin >> n;
for (int i = 1; i <= n; i++)
for (int j = 1; j <= n; j++)
cin >> a[i][j];
for (int k = 1; k <= (n + 1) / 2; k++) // chenarul k; ultima linie/coloană a lui: n-k+1
{
int u = n - k + 1;
for (int j = k; j <= u; j++) cout << a[k][j] << ' '; // sus, spre dreapta
for (int i = k + 1; i <= u; i++) cout << a[i][u] << ' '; // dreapta, în jos
if (u > k)
{
for (int j = u - 1; j >= k; j--) cout << a[u][j] << ' '; // jos, spre stânga
for (int i = u - 1; i > k; i--) cout << a[i][k] << ' '; // stânga, în sus
}
}
return 0;
}De ce așa?
De ce if (u > k)? Când n este impar, ultimul „chenar” este o singură celulă (centrul). Fără verificare, ultimele două mișcări ar afișa din nou elemente deja scrise. La n = 3, k = 2: u = 2 = k, deci doar celula a[2][2] este afișată, la prima mișcare.
6. Greșeli frecvente
| Greșeala | Efect | Corect |
|---|---|---|
i + j == n pentru diagonala secundară (indici de la 1) |
diagonală deplasată | i + j == n + 1 |
| două bucle imbricate pentru a aduna o diagonală | funcționează, dar face n² pași |
o singură buclă |
j de la 1 în loc de i + 1 la verificarea simetriei |
verifică de două ori; la a[i][i] nu strică, dar e inutil |
j = i + 1 |
| formula verificată doar pe un element | greșeală la margini | verifică pe 2–3 celule din zone diferite |
afișarea spiralei fără if (u > k) |
element centrul/dublat la n impar |
tratează chenarul de lățime 1 |
7. La BAC
La BAC
Subiectul II.3 cere des „construiește matricea…”: descoperă formula, nu da valori „din mână”. În Subiectul I apar grile cu zone (i < j, i + j > n + 1) și cu diagonale. Dacă enunțul numerotează liniile și coloanele de la 0, diagonala secundară este i + j == n − 1. Citește mereu de unde pornesc indicii.
8. Exersează pe hârtie
Răspunsurile sunt la final: încearcă întâi singur.
1. Scrie condiția pentru elementele situate pe sau deasupra diagonalei secundare (indici de la 1).
2. Desenează matricea cu a[i][j] = |i − j| pentru n = 4.
3. Construiește matricea „tablă de șah” cu 0 și 1, cu a[1][1] = 1, pentru n = 4. Ce formulă folosești?
4. Câte elemente se află strict deasupra diagonalei secundare într-o matrice 20×20?
5. Pentru a[i][j] = i + j − 1, n = 4, calculează suma de pe diagonala principală și suma de pe cea secundară.
6. Pentru n = 5, în ce zonă (N, S, V, E sau pe diagonală) se află celulele (2, 5), (4, 1), (3, 3)?
7. Desenează matricea cu a[i][j] = min(i, j), pentru n = 4.
8. Ce afișează parcurgerea în spirală pentru matricea 1 2 3 / 4 5 6 / 7 8 9?
9. Care este transpusa matricei 1 2 3 / 4 5 6 (2 linii, 3 coloane)? Poate fi simetrică? De ce?
10. Câte perechi (i, j) trebuie comparate la verificarea simetriei unei matrice cu n = 5?
11. În matricea din exemplul 4 (n = 4), cât este a[3][4]?
9. Mai departe (pentru cine vrea mai mult)
Rotirea unei matrice cu 90°. Elementul a[i][j] ajunge pe poziția (j, n − i + 1). Se obține facil prin transpunere urmată de oglindirea fiecărei linii. Folosit la procesarea imaginilor și în jocuri.
Triunghiul lui Pascal. Matricea din exemplul 4 este, citită pe diagonale, triunghiul lui Pascal (numerele de combinări). a[i][j] = C(i+j−2, i−1). Poți arăta singur că a[3][4] = C(5, 2) = 10.
Pătrate magice. Un pătrat în care toate liniile, coloanele și diagonalele au aceeași sumă. Pentru n impar există o construcție simplă (metoda siameză); caută-o ca exercițiu de generare.
Programare dinamică pe matrice. Exemplul 4 („valoarea vine din vecinii deja calculați”) este ideea de bază a programării dinamice, pe care o vei folosi la clasa a XI-a (de exemplu: câte drumuri sunt de la colțul din stânga-sus la cel din dreapta-jos).
Rezumat
- Principală:
i == j; secundară:i + j == n + 1(indici de la 1). - Zonele: combinații de
i < j,i > j,i + j < n + 1,i + j > n + 1. - Simetrie: compari
a[i][j]cua[j][i]pentruj > i; transpusa:t[i][j] = a[j][i]. - Generări: găsește formula pentru
a[i][j], verific-o pe exemplu; uneori valoarea se calculează din vecinii deja umpluți. - Șerpuit: inversezi sensul pe liniile pare; spirală: chenar cu chenar.
Fișa de lucru
Ai citit lecția? Printează fișa sau deschide-o pe ecran și rezolvă exercițiile în ordine.
Fișă de lucru · 6 pagini · 120 min
Matrice
- Parcurgi o matrice pe linii, pe coloane, pe diagonale, pe zone și printre vecini, fără să ieși din ea.
- Construiești o matrice după o regulă (Bac II.3) și găsești formula unei matrice date.
- Transformi o matrice: transpusă, oglindire, rotire, ștergere de coloană, sortare de linii.
Fișa acoperă și: X.8
Te-ai blocat la un exercițiu?
Probleme de lucru
Începe cu acestea, în ordine. Problemele se deschid pe pbinfo.ro, unde trimiți soluția și primești punctajul.
Temă
Rezolvă-le singur și bifează ce ai terminat. Bifele rămân salvate în acest browser.
- ușoară
matsim#786
https://www.pbinfo.ro/probleme/786/matsim
- ușoară
cmmdcsum#780
https://www.pbinfo.ro/probleme/780/cmmdcsum
- medie
diagonale1#783
https://www.pbinfo.ro/probleme/783/diagonale1
- medie
zone1#781
https://www.pbinfo.ro/probleme/781/zone1
- ușoară
genmat4#213
https://www.pbinfo.ro/probleme/213/genmat4
- ușoară
genmat5#214
https://www.pbinfo.ro/probleme/214/genmat5
- ușoară
genmat7#216
https://www.pbinfo.ro/probleme/216/genmat7
- ușoară
chenar#210
https://www.pbinfo.ro/probleme/210/chenar
Pentru cei care vor mai mult
Grile din subiectele de BAC
Exerciții de tip grilă din variantele de Bacalaureat. Se rezolvă pe pbinfo.ro, care îți verifică imediat răspunsul.
- #147tablou n×n: care element se află pe o anumită poziție față de diagonale
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=147
- #212câte elemente sunt strict deasupra diagonalei secundare (20×20)
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=212
- #215matrice 5×5 cu numerele 1..25: elementele de pe diagonale
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=215
- #203matrice 5×5: valoare calculată cu o secvență de program
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=203
- #1249generare: ce secvență construiește o matrice 4×4 dată
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=1249
- #1255generare: ce secvență construiește o matrice 5×5 dată
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=1255
- #1274generare: ce secvență construiește o matrice 4×4 dată
https://www.pbinfo.ro/?pagina=itemi-evaluare&id=1274
Citește și exersează în plus
- Tablouri pătratice · pbinfo.ro
https://www.pbinfo.ro/articole/5626/tablouri-patratice
- Wikipedia — Matrice (transpusa, matrice simetrică) · ro.wikipedia.org
definițiile matematice din spatele transpusei și ale matricelor simetrice
https://ro.wikipedia.org/wiki/Matrice_(matematică)
- Python Tutor pentru C++ · pythontutor.com
urmărește cum se umple matricea pas cu pas
https://pythontutor.com/cpp.html
- Triunghiul lui Pascal · ro.wikipedia.org
matricea din secțiunea 5 este un triunghi al lui Pascal „întors”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Triunghiul_lui_Pascal
Te-ai blocat la lecția asta?
Scrie-mi ce nu iese și vedem împreună de unde se blochează.
Răspunsuri
Exersează pe hârtie
1. i + j <= n + 1.
2.
0 1 2 3
1 0 1 2
2 1 0 1
3 2 1 03. a[i][j] = (i + j) % 2 == 0 ? 1 : 0 (la i = j = 1 suma 2 este pară, deci 1):
1 0 1 0
0 1 0 1
1 0 1 0
0 1 0 14. Condiția este i + j < 21. Pentru linia i există 20 − i coloane, deci 19 + 18 + … + 1 = 190.
5. Principala: a[i][i] = 2i − 1, deci 1 + 3 + 5 + 7 = 16. Secundara: i + j = 5, deci a[i][j] = 4 pe fiecare din cele 4 poziții: 16.
6. (2, 5): i < j și i + j = 7 > 6 → Est. (4, 1): i > j și i + j = 5 < 6 → Vest. (3, 3): i = j (și i + j = 6) → pe ambele diagonale.
7.
1 1 1 1
1 2 2 2
1 2 3 3
1 2 3 48. 1 2 3 6 9 8 7 4 5.
9. Transpusa are 3 linii și 2 coloane: 1 4 / 2 5 / 3 6. O matrice simetrică trebuie să fie pătratică (altfel a[i][j] și a[j][i] nu există amândouă), deci aceasta nu poate fi simetrică.
10. Perechile cu i < j: 5 · 4 / 2 = 10.
11. a[3][4] = a[2][4] + a[3][3] = 4 + 6 = 10.