clasa a IX-a · Python · Memorarea datelor și organizarea codului · lecția 15
Clasa list din Python
150 minmate-info · Python
Înainte de lecția asta: IX.14 Modelul liniar: listă, stivă, coadă, listă de frecvențe
Ce vei ști după lecție
- Folosești operatorii listelor: acces și modificare cu [], in / not in, +, *, comparații.
- Alegi metoda potrivită (append, insert, pop, remove, index, count, extend, reverse, clear, copy, sort) și știi ce întoarce fiecare.
- Explici diferența dintre b = a și b = a.copy() și dintre a.sort() și sorted(a).
- Extragi o porțiune de listă cu slicing (a[i:j], a[::-1]).
Lecția are și o fișă de lucru, de rezolvat după ce o citești. Mergi la fișă ↓
Clasa a IX-aLecția 15 din 21 · mai sunt 6Urmează: IX.16 · Generarea sistematică a elementelor unei listeVezi toate lecțiile
Fișiere PDF și de lucru
- Lecția în PDF
versiunea de printat
- Fișa de lucru: Clasa list din Python
7 pagini · 150 min
1. O listă este un obiect
În lecția py9-14 ai folosit liste ca model: stivă, coadă, frecvențe. Acum ne uităm la instrumentul Python. O listă este un obiect al clasei predefinite list: are date (elementele) și metode (operații pe care le apelezi cu punct: note.append(8)).
note = [9, 7, 10]
print(type(note), len(note)) # <class 'list'> 3
print(list(range(1, 6)), list("abc"), list())
# [1, 2, 3, 4, 5] ['a', 'b', 'c'] []| Caracteristică | Ce înseamnă | Față de tabloul din C++ |
|---|---|---|
| ordonată | elementele au poziții 0, 1, …, n − 1 |
la fel |
| mutabilă | poți modifica, adăuga, șterge elemente pe loc | la fel la modificare |
| dinamică | crește și scade singură | int a[100] are mărime fixă |
| eterogenă | poate amesteca tipuri: [3, "trei", 3.0] |
toate elementele au același tip |
Sfat
Faptul că o listă poate amesteca tipuri nu înseamnă că e o idee bună. La probleme ții o listă de un singur fel (numere, sau nume), altfel sort(), sum() și comparațiile dau erori.
2. Operatorii listelor
note = [9, 7, 10, 8]
note[1] = 8 # modificare pe loc
print(note, note[-1]) # [9, 8, 10, 8] 8
print(10 in note, 5 not in note) # True True
d1 = ["lapte", "pâine"]
d2 = ["ouă"]
print(d1 + d2, d2 * 3) # ['lapte', 'pâine', 'ouă'] ['ouă', 'ouă', 'ouă']| Operator | Rol | Exemplu | Rezultat |
|---|---|---|---|
a[i] |
acces / modificare | [9, 8, 10][-1] |
10 |
in, not in |
apartenență | 5 in [1, 5] |
True |
+ |
concatenare (listă nouă) | [1, 2] + [3] |
[1, 2, 3] |
* |
multiplicare (listă nouă) | [0] * 4 |
[0, 0, 0, 0] |
==, != |
aceleași elemente, în aceeași ordine | [1, 2] == [2, 1] |
False |
<, >, <=, >= |
comparație lexicografică | [1, 2, 9] < [1, 3] |
True |
Comparația lexicografică merge ca în dicționar: compari primul element; dacă sunt egale, al doilea, și tot așa. Prima diferență decide: [2] > [1, 99, 99] este True. Dacă o listă este începutul celeilalte, cea mai scurtă e mai mică: [1, 2] < [1, 2, 0].
Atenție — greșeli frecvente
note[4] pe o listă cu 4 elemente dă IndexError: list index out of range. Indicii valizi sunt 0 … len(a) − 1 și, din spate, −1 … −len(a).
3. Bucăți de listă: slicing
a[i:j] este o listă nouă cu elementele de la poziția i până la j , fără j (ca la range).
a = [10, 20, 30, 40, 50, 60]
print(a[1:4], a[:2], a[3:]) # [20, 30, 40] [10, 20] [40, 50, 60]
print(a[-2:], a[::2], a[::-1]) # [50, 60] [10, 30, 50] [60, 50, 40, 30, 20, 10]a[:2] = primele 2, a[-2:] = ultimele 2, a[::2] = din 2 în 2, a[::-1] = inversată. Slicing-ul nu dă niciodată IndexError: a[4:100] este pur și simplu [50, 60].
4. Metodele clasei list
Exemplu: lista participanților la un eveniment.
p = ["Ana", "Bogdan", "Carla"]
p.append("Dan") # ['Ana', 'Bogdan', 'Carla', 'Dan']
p.insert(1, "Elena") # ['Ana', 'Elena', 'Bogdan', 'Carla', 'Dan']
x = p.pop(2) # x = 'Bogdan', p = ['Ana', 'Elena', 'Carla', 'Dan']
print(p.pop(), p) # Dan ['Ana', 'Elena', 'Carla']
print(p.index("Carla")) # 2
p.append("Ana")
print(p.count("Ana")) # 2
p.remove("Ana") # șterge PRIMA apariție: ['Elena', 'Carla', 'Ana']
p.extend(["Filip", "Gelu"]) # ['Elena', 'Carla', 'Ana', 'Filip', 'Gelu']
p.reverse() # ['Gelu', 'Filip', 'Ana', 'Carla', 'Elena']| Metodă | Efect asupra listei | Întoarce | Capcană |
|---|---|---|---|
append(x) |
adaugă x la sfârșit |
None |
append([1, 2]) adaugă o listă, nu două elemente |
extend(b) |
adaugă toate elementele lui b |
None |
ca a += b |
insert(i, x) |
pune x pe poziția i, restul se mută la dreapta |
None |
i mai mare decât lungimea = la sfârșit |
pop() / pop(i) |
scoate ultimul / elementul de pe poziția i |
elementul scos | listă vidă sau i invalid: IndexError |
remove(x) |
șterge prima apariție a lui x |
None |
x lipsă: ValueError |
index(x) |
— | prima poziție a lui x |
x lipsă: ValueError |
count(x) |
— | de câte ori apare x |
0 dacă lipsește (fără eroare) |
reverse() |
inversează ordinea pe loc | None |
nu sortează! |
sort() |
sortează pe loc | None |
vezi secțiunea 5 |
copy() |
— | o listă nouă, cu aceleași elemente | vezi secțiunea 6 |
clear() |
golește lista | None |
lista rămâne, dar e [] |
La BAC
Înainte de index(x) sau remove(x), verifici if x in a:. Altfel, pentru o valoare care lipsește, programul se oprește cu ValueError (la p.index("Zoe"): 'Zoe' is not in list).
5. sort() sau sorted()?
preturi = [45, 12, 99, 30]
r = preturi.sort()
print(r, preturi) # None [12, 30, 45, 99]
preturi.sort(reverse=True)
print(preturi) # [99, 45, 30, 12]
v = [45, 12, 99, 30]
s = sorted(v)
print(v, s) # [45, 12, 99, 30] [12, 30, 45, 99]a.sort() |
sorted(a) |
|
|---|---|---|
| ce este | metodă a listei | funcție predefinită |
modifică a? |
da, pe loc | nu |
| întoarce | None |
o listă nouă, sortată |
| când îl folosești | nu mai ai nevoie de ordinea inițială | vrei și ordinea inițială, și cea sortată |
Ambele acceptă reverse=True (descrescător) și key= (criteriul): sorted(["pere", "kiwi", "banane"], key=len) sortează după lungime. Metodele de sortare „de mână” le faci în lecția py9-17.
Atenție — greșeli frecvente
a = a.sort() distruge lista: sort() întoarce None, iar a devine None. Scrii fie a.sort(), fie a = sorted(a). La fel, reverse() doar inversează: [45, 12, 99, 30] devine [30, 99, 12, 45], nu o listă descrescătoare.
6. Atribuire sau copie?
b = a nu copiază lista. Dă încă un nume aceleiași liste (aliasing). Orice modificare făcută prin b se vede și prin a.
a = [7, 8, 9]
b = a
b.append(10)
print(a, b, a is b) # [7, 8, 9, 10] [7, 8, 9, 10] True
c = a.copy() # sau c = a[:] sau c = list(a)
c[0] = 0
print(a, c, a is c) # [7, 8, 9, 10] [0, 8, 9, 10] Falseis verifică dacă două nume arată spre același obiect; == verifică dacă au aceleași elemente. Același efect apare la funcții: o funcție care primește o listă și o modifică (lista[i] += 1) schimbă lista apelantului (vezi lecția despre subprograme). Dacă vrei să păstrezi originalul, trimiți o copie.
De știut
În C++, vector<int> b = a; copiază. În Python, b = a nu copiază. Este cea mai frecventă capcană de tranziție la liste.
7. Verifică-te
- Ce afișează
print([3, 1] + [2] * 2)? - Ce este
[5, 1] < [4, 9, 9]:TruesauFalse? De ce? - Ce afișează
a = [1, 2, 3, 2],a.remove(2),print(a, a.count(2))? - Ce conține
adupăa = [4, 6],a.insert(0, 5),a.append(a.pop(1))? - Pentru
a = [10, 20, 30, 40], ce dăa[1:3]și ce dăa[::-1][0]? x = [2, 1],y = x,y.sort(). Ce conținex?- De ce
t = [3, 1, 2].sort()și apoiprint(t[0])dă eroare?
Fișa de lucru
Ai citit lecția? Printează fișa sau deschide-o pe ecran și rezolvă exercițiile în ordine.
Fișă de lucru · 7 pagini · 150 min
Clasa list din Python
- Prezici efectul operatorilor și al metodelor listei, inclusiv ce întorc.
- Repari greșelile tipice: a = a.sort(), b = a în loc de copie, index pe o valoare lipsă, ștergerea în timpul parcurgerii.
- Scrii programe scurte de gestiune (stocuri, coș, to-do list) cu metodele potrivite.
Te-ai blocat la un exercițiu?
Probleme de lucru
Începe cu acestea, în ordine. Problemele se deschid pe pbinfo.ro, unde trimiți soluția și primești punctajul.
- ușoară
stergere-element#1452
https://www.pbinfo.ro/probleme/1452/stergere-element
- ușoară
inserare#158
https://www.pbinfo.ro/probleme/158/inserare
afisare#488
https://www.pbinfo.ro/probleme/488/afisare
Temă
Rezolvă-le singur și bifează ce ai terminat. Bifele rămân salvate în acest browser.
Te-ai blocat la lecția asta?
Scrie-mi ce nu iese și vedem împreună de unde se blochează.
Răspunsuri
[3, 1, 2, 2].False: decide primul element, iar5 > 4.[1, 3, 2] 1(se șterge doar prima apariție).[5, 6, 4]: dupăinsertlista e[5, 4, 6],pop(1)scoate4, care se adaugă la sfârșit.[20, 30]și40.[1, 2]:yșixsunt aceeași listă.sort()întoarceNone, decitesteNone, iarNone[0]dăTypeError. Corect:t = sorted([3, 1, 2]).