clasa a IX-a · Python · Memorarea datelor și organizarea codului · lecția 19
Clasa list, în profunzime, și tablourile din C++
200 minintensiv · Python + C++intensiv
Înainte de lecția asta: IX.9 Subprograme (2): variabile locale și globale, funcții predefinite, IX.14 Modelul liniar: listă, stivă, coadă, listă de frecvențe, IX.15 Clasa list din Python, IX.17 Metode de sortare: selecție, frecvențe, bule
Ce vei ști după lecție
- Prezici efectul metodelor extend(), clear(), remove(), sort(), reverse() și copy() atunci când aceeași listă are mai multe nume.
- Sortezi după un criteriu (key=) și explici de ce sort(reverse=True) nu este întotdeauna același lucru cu sort() urmat de reverse().
- Declari în C++ un tablou unidimensional potrivit problemei (tip, dimensiune, nume) și îl prelucrezi cu operatorul [ ] și for.
- Compari tabloul din C++ cu lista din Python: dimensiune, tip, copiere, verificarea indicilor.
Lecția are și o fișă de lucru, de rezolvat după ce o citești. Mergi la fișă ↓
Clasa a IX-aLecția 19 din 21 · mai sunt 2Urmează: IX.20 · Subprograme în C++ și funcții predefinite din cmath și algorithmVezi toate lecțiile
Cuprins
- extend() și clear(): același obiect, alt conținut
- remove(): ștergeri controlate
- sort() pe bune: texte, criterii, stabilitate
- Lista de prețuri și catalogul: sort, reverse, copy
- Primul tablou în C++: declarare
- Operatorul [ ] și parcurgerile clasice
- Fără plasă de siguranță: limitele tabloului
- Verifică-te
- Fișa de lucru
- Probleme de lucru
- Temă
- Răspunsuri
Fișiere PDF și de lucru
- Lecția în PDF
versiunea de printat
- Fișa de lucru: Clasa list, în profunzime, și tablourile din C++
7 pagini · 200 min
1. extend() și clear(): același obiect, alt conținut
Tabelul cu toate metodele și diferența b = a / b = a.copy() le ai în lecția py9-15. Aici ne uităm la efecte care nu se văd la prima vedere. Întrebarea-cheie, la fiecare metodă: modifică lista existentă sau creează alta?
extend() primește orice colecție parcurgibilă (listă, range, text) și îi adaugă elementele unul câte unul.
cos = ["lapte", "pâine"]
cos.extend(["ouă", "unt"]) # ['lapte', 'pâine', 'ouă', 'unt']
cos.append(["mere", "pere"]) # o SINGURĂ listă în plus: len(cos) devine 5
litere = []
litere.extend("ion") # ['i', 'o', 'n']: un text se parcurge literă cu literă
nr = [1, 2]
nr.extend(range(3, 6)) # [1, 2, 3, 4, 5]
a = [1, 2]
a.extend(a) # [1, 2, 1, 2]a += b se comportă ca a.extend(b) (pe loc, acceptă și += "ab"), dar a = a + "ab" dă TypeError: + lipește doar listă cu listă.
clear() golește obiectul; a = [] doar mută numele. Diferența apare când lista are încă un nume:
cos = ["lapte", "ouă"]
comanda = cos # același coș, alt nume
cos.clear()
print(cos, comanda) # [] [] ← comanda s-a pierdut!
cos = ["lapte", "ouă"]
comanda = cos
cos = [] # cos indică o listă NOUĂ, goală
print(cos, comanda) # [] ['lapte', 'ouă']La fel într-o funcție: def goleste(l): l.clear() golește lista apelantului, pe când l = [] în funcție nu schimbă nimic în afara ei (vezi py9-09, secțiunea 3).
Sfat
Regula de aur: metodele ( extend, clear, remove, sort, reverse) lucrează pe obiect și întorc None ; operatorii +, *, slicing-ul și sorted() construiesc o listă nouă. Singura metodă din lecție care întoarce o listă este copy().
2. remove(): ștergeri controlate
remove(x) șterge prima apariție. Pentru alte cerințe combini metodele:
| Cerința | Soluție | De ce merge |
|---|---|---|
| șterge toate aparițiile lui 0 | for _ in range(a.count(0)): a.remove(0) |
numărul de ștergeri e fixat înainte |
| la fel, fără să modifici lista | construiești b: for e in a: if e != 0: b.append(e) |
o singură parcurgere |
| șterge ultima apariție | a.reverse(), a.remove(x), a.reverse() |
ultima devine prima |
| la fel, cu poziția | i = len(a) - 1 - a[::-1].index(x), apoi a.pop(i) |
poziția din listă inversată, „întoarsă” |
p = ["Ana", "Dan", "Ana", "Ion"]
p.reverse(); p.remove("Ana"); p.reverse()
print(p) # ['Ana', 'Dan', 'Ion']Atenție — greșeli frecvente
remove() caută valoarea de la început, deci fiecare apel parcurge lista. while 0 in a: a.remove(0) este corect, dar pe o listă cu multe zerouri face foarte multe parcurgeri (și in, și remove caută). Pe liste mari, varianta cu lista nouă b este de departe cea mai rapidă.
3. sort() pe bune: texte, criterii, stabilitate
Textele se compară după codurile caracterelor: toate majusculele (A = 65 … Z = 90) sunt înaintea minusculelor (a = 97), iar literele cu diacritice au coduri mari (Ș = 536).
nume = ["ana", "Zoe", "Ștefan", "Bogdan", "Emil"]
print(sorted(nume)) # ['Bogdan', 'Emil', 'Zoe', 'ana', 'Ștefan']
print(sorted(nume, key=str.lower)) # ['ana', 'Bogdan', 'Emil', 'Zoe', 'Ștefan']key=str.lower compară variantele cu litere mici, dar păstrează textele originale. „Ștefan” rămâne la final: ordinea alfabetică românească reală cere instrumente pe care nu le folosim aici. O listă cu tipuri amestecate ([3, "3"]) nu se poate sorta: TypeError.
key= cu funcția ta. Lista elevilor are perechi [nume, notă]. Vrem clasamentul după notă, descrescător, iar la note egale în ordine alfabetică.
elevi = [["Radu", 9], ["Ana", 10], ["Ioana", 9], ["Bogdan", 10], ["Cezar", 8]]
def nota(e):
return e[1]
elevi.sort() # pasul 1: după nume (criteriul secundar)
elevi.sort(key=nota, reverse=True) # pasul 2: după notă (criteriul principal)
print(elevi)
# [['Ana', 10], ['Bogdan', 10], ['Ioana', 9], ['Radu', 9], ['Cezar', 8]]Merge pentru că sort() este stabil: elementele cu aceeași cheie își păstrează ordinea dinaintea sortării. Deci sortezi întâi după criteriul secundar, apoi după cel principal.
4. Lista de prețuri și catalogul: sort, reverse, copy
Evidența vânzărilor. Prețurile se înregistrează în ordinea vânzării. Două rapoarte, două metode diferite:
vanzari = [45, 12, 99, 30, 12]
ultimele = vanzari.copy(); ultimele.reverse()
print(ultimele) # [12, 30, 99, 12, 45] ← cele mai recente primele
scumpe = sorted(vanzari, reverse=True)
print(scumpe) # [99, 45, 30, 12, 12] ← cele mai scumpe primele
print(vanzari) # [45, 12, 99, 30, 12] ← evidența rămâne intactăreverse() răspunde la „în ce ordine s-au întâmplat”, sort() la „cât de mari sunt”. Pe numere simple, sort() urmat de reverse() dă același rezultat ca sort(reverse=True). Cu key= nu mai este adevărat, când există chei egale:
prod = [["pix", 5], ["caiet", 8], ["riglă", 5], ["gumă", 3]]
def pret(e): return e[1]
a1 = sorted(prod, key=pret, reverse=True)
a2 = sorted(prod, key=pret); a2.reverse()
print(a1) # [['caiet', 8], ['pix', 5], ['riglă', 5], ['gumă', 3]]
print(a2) # [['caiet', 8], ['riglă', 5], ['pix', 5], ['gumă', 3]]reverse=True păstrează ordinea inițială a egalilor (sortarea rămâne stabilă); reverse() de după îi inversează și pe ei.
Catalogul cu liste paralele. nume[i] și note[i] aparțin aceluiași elev. Dacă sortezi note pe loc, legătura se rupe:
nume = ["Ana", "Bogdan", "Carla", "Dan", "Elena"]
note = [7, 10, 5, 9, 8]
clasament = note # GREȘIT: alias, nu copie
clasament.sort(reverse=True)
print(note) # [10, 9, 8, 7, 5]
print(nume[note.index(10)]) # Ana ← fals: 10 l-a luat BogdanCorect: clasament = note.copy() (sau sorted(note, reverse=True)). Atunci note rămâne [7, 10, 5, 9, 8] și poți răspunde la întrebări care cer ambele ordini: locul lui Dan este
clasament.index(note[nume.index("Dan")]) + 1, adică 2, iar mediana este clasament[len(clasament) // 2], adică 8.
De știut
copy() este o copie superficială: copiază lista, nu și listele din interiorul ei (vezi fișa fp9-15, P22). Pentru elevi (listă de perechi), elevi.copy() îți dă altă ordine a acelorași perechi: sortarea copiei e sigură, dar copie[0][1] = 4 schimbă nota și în original.
5. Primul tablou în C++: declarare
În C++ fiecare variabilă are un tip declarat, iar un tablou unidimensional este un șir de elemente de același tip, cu dimensiune fixă, stabilită la declarare. Programul minim, alături de Python:
| Python | C++ |
|---|---|
| (nimic) | #include <iostream> și using namespace std; |
| codul se scrie direct | codul stă în int main() { … return 0; } |
a, b = map(int, input().split()) |
int a, b; și cin >> a >> b; |
print(a + b) |
cout << a + b << "\n"; |
blocuri prin indentare, fără ; |
blocuri între { }, fiecare instrucțiune cu ; |
Stocul unui magazin cu 100 de produse: produsul i are stoc[i] bucăți.
int stoc[100] = {0}; // tip nume[dimensiune] = {valori inițiale};
stoc[0] = 25; // primul produs
stoc[99] = 4; // ultimul produs: indicele 99, NU 100
stoc[0] -= 3;
cout << stoc[0] << " " << stoc[1] << " " << stoc[99]; // 22 0 4| Alegerea | Aici | De ce |
|---|---|---|
| tipul | int |
bucățile sunt numere întregi; pentru kWh sau prețuri: double |
| dimensiunea | 100 |
o constantă cunoscută la compilare; nu se mai schimbă |
| numele | stoc |
spune ce reprezintă fiecare element (nu v, a, x) |
| indicii | 0 … 99 |
mereu de la 0 la dimensiune − 1 |
Câtă memorie ocupă un tablou? Operatorul sizeof dă dimensiunea în octeți. Pe calculatoarele obișnuite, un element ocupă: char 1 octet, int 4, double 8, long long 8. Un tablou ocupă dimensiunea · octeții unui element:
int stoc[100] = {0};
cout << sizeof(stoc) << " " << sizeof(stoc[0]); // 400 4
cout << sizeof(stoc) / sizeof(stoc[0]); // 100 (câte elemente are)Deci int stoc[100] ocupă 400 de octeți, iar double t[7] ocupă 56. Tipul alege și domeniul valorilor: un int ajunge cam până la 2 miliarde (INT_MAX, din <climits>), un long long mult mai sus. Dacă sumele pot depăși limita unui tip, alegi tipul mai mare, chiar dacă ocupă mai mult. Valorile de mai sus sunt cele ale unui compilator uzual (g++); la alte sisteme pot diferi, de aceea se verifică cu sizeof.
Inițializarea: int t[5] = {4, 7}; dă 4 7 0 0 0 (restul se completează cu 0). Un tablou local fără inițializare conține valori întâmplătoare; un tablou global (declarat înainte de main) pornește cu toate elementele 0. Când n vine de la tastatură, declari tabloul la dimensiunea maximă din enunț (n ≤ 100 → int a[100];) și folosești doar primele n poziții.
La BAC
La Bac, enunțurile numerotează adesea elementele de la 1 la n. Atunci declari int a[101]; și parcurgi for (int i = 1; i <= n; i++), lăsând a[0] nefolosit. Important este să alegi o convenție și să o respecți în tot programul.
6. Operatorul [ ] și parcurgerile clasice
temp[2] este elementul de pe poziția 2, adică temperatura din a treia zi. Indicele leagă poziția de valoare; cu el citești și modifici. Parcurgerile le știi din Python (py9-14); se schimbă doar scrierea.
#include <iostream>
using namespace std;
int main() {
int temp[7] = {12, 15, 9, 18, 18, 11, 14}; // temperaturile unei săptămâni
cout << temp[2] << "\n"; // a treia zi: 9
temp[2] = 10; // corectăm valoarea zilei a treia
int suma = 0, imax = 0;
for (int i = 0; i < 7; i++) {
suma += temp[i];
if (temp[i] > temp[imax])
imax = i;
}
cout << suma << " " << imax + 1 << "\n"; // 98 4
return 0;
}Ziua afișată este imax + 1 (zilele se numără de la 1, indicii de la 0). Cu > găsești prima zi cu maximul (ziua 4); cu >= ai găsi ultima (ziua 5).
| Operația | Python | C++ |
|---|---|---|
citire n, apoi n valori |
a = list(map(int, input().split())) |
cin >> n; for (int i = 0; i < n; i++) cin >> a[i]; |
| afișare în ordine inversă | for x in a[::-1]: print(x, end=" ") |
for (int i = n - 1; i >= 0; i--) cout << a[i] << " "; |
| suma | sum(a) |
int s = 0; + s += a[i] în for |
| maximul și poziția lui | max(a), a.index(max(a)) |
imax = 0; + if (a[i] > a[imax]) imax = i; |
aparițiile lui x |
a.count(x) |
if (a[i] == x) ap++; în for |
În C++ nu există sum, max pe tablou, count sau a[-1]: le scrii tu, cu for. Exact algoritmii din gimnaziu.
7. Fără plasă de siguranță: limitele tabloului
int t[7] = {12, 15, 9, 18, 18, 11, 14};
int s = 0;
for (int i = 0; i <= 7; i++) // BUG: i ajunge la 7
s += t[i];Python ar opri programul cu IndexError: list index out of range . C++ nu verifică indicii: t[7] citește memoria de după tablou. Programul poate afișa o sumă greșită, poate „merge” pe un calculator și pica pe altul sau se poate opri brusc. Se numește comportament nedefinit. Pentru acest cod, g++ -Wall -O2 dă un avertisment (iteration 7 invokes undefined behavior), iar g++ - fsanitize=address oprește programul cu stack-buffer-overflow. Citește avertismentele! Și testează mereu cazurile limită: n = 1, n maxim, elementul căutat pe prima și pe ultima poziție.
list din Python |
tablou din C++ | |
|---|---|---|
| dimensiunea | crește și scade (append, pop) |
fixă, aleasă la declarare |
| tipul elementelor | oricare, chiar amestecate | unul singur, declarat |
| lungimea | len(a) |
o ții tu, într-o variabilă n |
| index invalid | IndexError, programul se oprește |
nicio verificare: comportament nedefinit |
| indici negativi | a[-1] = ultimul |
interzis (tot comportament nedefinit) |
b = a |
alias: același obiect | eroare de compilare (invalid array assignment); copiezi cu for |
| metode | sort, count, index, … |
niciuna; scrii algoritmii |
| viteza | mai lent | foarte rapid, elementele stau unul lângă altul în memorie |
8. Verifică-te
- Ce conține
adupăa = [5],a.extend("12"),a.extend([12])? x = [1, 2],y = x, apoix = []. Ce conținey? Dar dacă în loc dex = []scriaix.clear()?- Ce afișează
print(sorted(["mac", "Măr", "Mere"]))? (Ajutor:ord("ă") = 259.) - Lista
[["A", 2], ["B", 1], ["C", 2]]se sortează după al doilea element cureverse=True. Ce ordine obții? Dar cusortcrescător urmat dereverse()? - Declară tabloul pentru consumul lunar de energie (în kWh, cu zecimale) al celor 24 de apartamente dintr-un bloc. Care este indicele ultimului apartament?
- În
for (int i = 1; i <= n; i++) cin >> a[i];cuint a[100];șin = 100, ce se întâmplă? - De ce
int b[7]; b = temp;nu se compilează, iar în Pythonb = temp„merge”? Ce face fiecare limbaj, de fapt?
Fișa de lucru
Ai citit lecția? Printează fișa sau deschide-o pe ecran și rezolvă exercițiile în ordine.
Fișă de lucru · 7 pagini · 200 min
Clasa list, în profunzime, și tablourile din C++
- Prezici efectele metodelor extend(), clear(), remove(), sort(), reverse(), copy() când lista are mai multe nume sau e trimisă unei funcții.
- Găsești greșelile tipice din programele C++ cu tablouri: indici în afara limitelor, convenții amestecate, = în loc de ==.
- Scrii programe C++ cu tablouri unidimensionale și le testezi pe cazuri normale și limită.
- Compari aceeași soluție în Python și în C++.
Te-ai blocat la un exercițiu?
Probleme de lucru
Începe cu acestea, în ordine. Problemele se deschid pe pbinfo.ro, unde trimiți soluția și primești punctajul.
Temă
Rezolvă-le singur și bifează ce ai terminat. Bifele rămân salvate în acest browser.
Te-ai blocat la lecția asta?
Scrie-mi ce nu iese și vedem împreună de unde se blochează.
Răspunsuri
[5, '1', '2', 12]: textul se desface în caractere, lista adaugă un element.[1, 2]:x = []doar mută numelex. Cux.clear(),yar fi[](aceeași listă).['Mere', 'Măr', 'mac']: majusculele sunt primele, iare(101) <ă(259).[['A', 2], ['C', 2], ['B', 1]]; a doua variantă dă[['C', 2], ['A', 2], ['B', 1]].double consum[24];, ultimul indice este23.a[100]nu există (indicii sunt 0…99): comportament nedefinit. Corect:int a[101];sau indici de la 0.- În C++ tablourile nu se pot atribui; copierea se face element cu element. În Python
b = tempnu copiază nimic, doar dă un al doilea nume aceleiași liste.